Quantcast
Channel: 2013 – Printre Vinuri

7 vinuri albe si unul rosu de la Gramma @ Enoteca Millesime, Oradea

0
0

Daca pana acum obisnuiam sa particip la degustarile organizate de Enoteca Millesime in serile de joi, incepand cu aceasta toamna mi-am modificat programul si in masura in care exista posibilitatea particip cu precadere la degustarile organizate in cea de-a doua zi, adica vineri. Asadar, vineri seara, mi-am dat intalnire cu vinurile Gramma produse de Casa Olteanu pe dealurile din jurul orasului Iasi.

Desigur nu eram la prima intalnire cu aceste vinuri, insa intamplarea a facut ca n-am apucat sa scriu tot anul despre vinurile Gramma din recolta lui 2013…

In primul rand, am absentat la evenimentul din luna aprilie, cand s-au lansat vinurile 2013 la Hotel Elite in Oradea, alaturi de maestrul Horatiu Malaele, cel care de altfel a si semnat imaginea celor trei etichete curente ale cramei: Aligote, Feteasca Regala si Cuvee Visan. Asta e, eram pe picior de plecare in #Auskia.

aligote-2013-gramma-cota-3000

Apoi, am carat cu mine cateva sticle de Cuvee Visan 2013 pana la cota +3000 pe unul din varfurile Alpilor din Tirol si le-am deschis langa un Kaiserschmarrn pregatit de Herr Jakob Prantl la cabana Gampe Thaya. Asa ca n-am mai gasit timp sa scriu vreo nota de degustare…

feteasca-regala-2012-2013-gramma

In fine, alte cateva sticle de Feteasca Regala si Aligote si-au facut de lucru azi vara prin frigider, racindu-se teribil si stamparandu-mi setea, disparand apoi fara sa lase vreo urma in vreun carnetel sau pe vreun post-it. Cu toate ca am surprins-o pe Feteasca Regala 2013 la un moment dat pe masa din bucatarie la un scurt photo shooting, alaturi de o Feteasca Regala 2012 (cu o eticheta semanta tot de Horatiu Malaele).

Asadar, ca sa n-o mai lungesc, iata notele de degustare ale vinurilor Gramma produse de Casa Olteanu din recolta anului 2013.

Aligote 2013
Nasul debuteaza cu arome de fructe galbene (ananas si pepene galben), dupa care se resimt si usoare note de flori de salcam. Gustul e armonios, cu aciditate bine intregrata cu mijloc de fructe citrice si post-gust citric-amarui.

Feteasca Regala 2013
Nas cu arome de mere verzi + fructe tropicale (papaya si mango); gust cu atac bun, cu mijloc teapan, extractiv, putin piscacios (are un usor rest de CO2) si cu aciditate fructuoasa de mere verzi de vara.

Cuvee Visan 2013
Cupaj de Aligote, Feteasca Regala si Feteasca Alba. Nas cu arome de fructe galbene si flori albe. Gust cu structura serioasa, cu extractivitate, cu aciditate de mar verde si strugure necopt. Post-gust usor amarui à la Aligote.

Din punct de vedere al metodei de producere, dupa terminarea fermentatiei alcoolice, toate cele 3 vinuri de mai sus au trecut si printr-un battonage.

Urmatoarele trei vinuri sunt destinate marilor lanturi de magazine, Kaufland si Lidl. Probabil ca le-ati vazut deja pe rafturi.

Epic 2013
Cupaj de Feteasca Regala si Aligote. Nas placut cu arome de fructe verzi, mai retinut in exprimare la inceput; gust armonios, placut, usor curgator, amarui pe final

Liric 2013
O Feteasca Regala cu nas de mere de verzi, gust cu aciditate buna, placuta si post-gust amarui de seminte de mar.

Dramatic 2013
Un Aligote cu nas nu foarte intens ca arome, gust extractiv dur, cu aciditate buna si un final amarui.

Nu cred ca trebuie sa fii un mare degustator ca sa-ti dai seama ca vinurile folosite pentru variantele destinate segmentului HoReCa nu sunt aceleasi cu cele destinate marilor lanturi de magazine. Presupun ca diferenta o face calitatea mustului, pentru cele din segmentul HoReCa s-a folosit mustul ravac, iar pentru cele de retail mustul de presa. In plus, la cele de retail nu cred ca se mai face battonage.

gramma-wines

La final au venit si doua probe de vin din recolta lui 2014, prelevate din tancurile de fermentare.

Aligote 2014
Inca tulburel, inca sub influenta drojdiilor, dar destul de promitator. A fost interesant sa-l vedem comparativ alaturi de Aligote 2013 si de Liric 2013. Sunt acolo si aromele de fructe exotice si nota rotunda din gust. #osafiebine

Cuvee Visan Rosu 2014
Un asamblaj de struguri: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra si Babeasca Neagra, fermentati impreuna. Un “field blend” cum ar zice americanii. E inca in faza incipienta, de abia a terminat malolactica, dar promite. Un vin rosu cu fruct proaspat: arome de visine si gust de cirese, corp subtire si taninuri marunte pe final. L-as vedea imbuteliat la primavara. #cepoatefirau

Aligote, Feteasca Regala si Cuvee Visan – 36 de lei in magazinele specializate, iar Epic, Liric si Dramatic – 27 lei in Kaufland si Lidl.


Feteasca Alba Alba Valahica 2013 Davino

0
0

1 Decembrie. Ziua nationala a Romaniei. “Pe cale de consecinta” deschid un vin romanesc. Dintr-un soi romanesc. O Feteasca Alba. De la Davino, pentru ca era la indemana si pentru ca nu o mai incercasem pana acum: Alba Valahica 2013.

feteasca-alba-alba-valahica-2013-davino

Am racit usor vinul, oricum nu cu mult sub temperatura de afara. Nas timid, ce aduce a flori albe completate de vagi tente minerale, saline. Olfactiv nu are vreo complexitate, e simplu, curat, alb. Asta e si tipicitatea soiului in definitiv. In gust e amplu, matasos, rotund, cu aciditatea bine integrata si o zona de mijloc in care se simte fructul (mar golden), finalul fiind usor citric cu o vaga nota amaruie de sambure de mar. Post-gust e destul de lung, placut, de mar.

O Feteasca Alba cat se poate de tipica, ce probabil provine din struguri de pe o plantatie nu tocmai tanara. Am remarcat amplitudinea acestei Fetesti Albe, fiind probabil aceeasi folosita si in cupajul Revelatio 2013. Nu sunt foarte multe exemplare realizate in acest stil. Ar mai fi Feteasca Alba Ingeri din micul Paris 2011 de la Basilescu (41 lei) sau Feteasca Alba Terra Romana 2013 de la SERVE (53 lei). Toate din Dealu Mare. As fi curios sa le am pe toate trei intr-o degustare comparativa.

Feteasca Alba Alba Valahica 2013 Davino se poate cumpara de pe vindor.ro – 68 de lei sau marvin-wineshop.ro – 70 de lei.

Stone Hills 2013, Palivou Estate

0
0

Se intampla lucruri tot mai interensate in Grecia! Si nu ma refer doar la faptul ca elenii si-au ales de curand un prim-ministru de extrema stanga, care le-a promis “marea cu sarea”. Ci la vinuri. Dupa excursia Greek Wine Trip din toamna anului trecut, am ramas foarte placut impresionat de soiurile si vinurile grecesti, dar si de modul in care unele crame grecesti au ales sa se dezvolte si sa isi construiasca afacerea. Asa ca sa nu va mire daca din cand o sa mai deschid o sticla de vin grecesc si o sa va povestesc despre ce am descoperit dupa ce mi-am turnat un pahar. Azi despre Stone Hills 2013, un cupaj alb, de Malagousia si Chardonnay, produs de Palivou Estate.

stone-hills-2013-palivou-estate

Adevarul e ca n-am inteles mare lucru de pe eticheta principala (It’s all Greek to me! – vorba americanului). Nici aplicatia Vivino – acest Shazzam al etichetelor de vin – nu mi-a fost de prea mare ajutor in a identifica cine si ce. Si daca nu exista o eticheta secundara realizata de importator, scrisa cu caractere latine si tradusa in limba romana probabil habar nu aveam despre ce vin e vorba. Asta in conditiile in care grecii zic ca e unul dintre cele mai bune vinuri albe ale lor.

Vinul provine din regiunea Nemea aflata in zona nordica a peninsulei Peloponez, iar crama care il produce, Palivou Estate e unul dintre cei mai mari producatori din zona. Ca sa va faceti o idee – exploateaza aproape 40 de hectare de vita-de-vie. In ceea ce priveste soiurile de struguri din care e realizat vinul, Malagousia nu e chiar acasa in Nemea, regiunea fiind cunoscuta in special pentru soiul rosu Agiorgitiko. Totusi, cei de la Palivou Estate au avut incredere in Malagousia, un soi aflat pe cale de disparitie in urma cu cativa ani si l-au plantat alaturi de Chardonnay pe un deal pietros cu destul de multe elemente calcaroase. De aici si numele vinului: Stone Hills. Iata cum s-a prezentat.

Nas in care distingi caracterul Chardonnay-ul proaspat, nebaricat, de fruct galben copt printre aromele proaspete, citrice ale Malagousiei. Poate si ceva inflexiuni ierbal-vegetale, din cand in cand. Gustativ, vinul are o evolutie foarte interesanta, e echilibrat, savuros si plin in acelasi timp, lasand in urma o prospetime usor citrica. Ceea ce il face destul de versatil in privinta asocierilor culinare. Iar cand vine vorba de Grecia, asocieri culinare inseamna fructe de mare, caracatite si alti pesti de factura mediteraneana.

Stone Hills 2013 de la Palivou Estate se poate comanda on-line de pe newgreekwine.ro la pretul de 61 de lei.

Lansare vinuri Crama Ratesti @ Enoteca Millesime, Oradea

0
0

Cea din urma degustare de vinuri din 2014 de la Enoteca Millesime din Oradea a reprezentat in acelasi timp si o premiera: lansarea oficiala a vinurilor Cramei Ratesti din judetul Satu-Mare. Unii dintre voi poate au reusit sa le deguste vinurile cu ocazia Salonului RovinHud de la Timisoara sau a targului de vinuri Goodwine din Bucuresti din toamna anului trecut, insa cea mai mare parte cred ca aflati pentru prima data despre aceasta crama. Asa ca dati-mi voie sa fac prezentarile…

Crama Ratesti e localizata in localitatea Ardud din judetul Satu-Mare. Deocamdata, pentru ca in viitor se are in vedere constructia unei crame noi, in localitatea Ratesti, mai aproape de plantatiile cu vita-de-vie. Acestea totalizeaza nu mai putin de 205 ha, fiind localizate pe raza localitatilor Rătești (20 ha), Gereușa (35 ha) si Hodișa (105 ha). Sunt plantate atat soiuri albe: Riesling Italian, Riesling de Rin, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Traminer, cat și soiuri roșii: Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră. Dupa cum bine intuiti toate sunt plantatii tinere, cu varste cuprinse intre 7 si 4 ani. In spatele afacerii se afla omul de afaceri Mihai Schita, cunoscut in zona pentru investitiile din domeniul agricol. La degustarea de la Enoteca Millesime, din partea Cramei Ratesti a fost prezent Sorin Crisan, director de vanzari.

degustare-crama-ratesti-enoteca-millesime-oradea

Acestea fiind spuse, sau ma rog, scrise, iata cum s-au prezentat vinurile.

Riesling 2013
Din cate imi amintesc e un asamblaj de Riesling Italian cu Riesling de Rin. Nas cu buna intensitate, cu arome de fructe galbene si usoare tente vegetale. Gust cu fructuozitate citrica, aciditate bine arcuita, sustinuta de un corp bine structurat. S-ar putea ca pentru unii sa para prea acid, prea dur si sa-l considere de-a dreptu’ acru. Insa mie mi-a placut si cred ca sunt si alti amatori de “aciditati” care apreciaza genul acesta de vinuri.

Feteasca Regala 2013
Culoare usor sidefata, nas cu arome florale si tente citrice. Gust cu aciditate buna, frumos articulata pe un corp cu rotunjimi. Final usor amarui. Destul de neutral olfactiv si ceva mai amabil cu palatul din punct de vedere al aciditatii.

Sauvignon Blanc 2013
Culoare galben-pai, cu note florale de soc si fructe galbene coapte. Nu e chiar genul Sauvignonului Blanc care-si striga numele din pahar, dar iti dai seama despre ce soi e vorba. De altfel e un Sauvignon destul de bine imblanzit si din punct de vedere gustativ – aciditatea si extractivitatea fiind in parametri normali.

Merlot 2012
Nas cu note pregnante de lemn si de influente ale maturarii in barrique. Gust cu atac catifelat, aciditate buna, cu fruct rosu copt in partea a doua si cu taninuri usor picante pe final. Pe masura ce se aeriseste, olfactiv isi fac simtita prezenta si aromele ce amintesc de fructe rosii – visine, cirese.

Pinot Noir 2012
Lemnul e destul de prezent inca in nas, insa e ceva mai bine integrat decat in cazul Merlotului. Se simt inca de la inceput aromele de fructe rosii (rodie si coacaze rosii). Gustul are un atac fin, catifelat, cu aciditate fructuoasa in zona de mijloc si taninuri blanzi pe final.

Feteasca Neagra 2013
Nas cu arome interesante, ce aduc a condiment – piper verde si mai degraba a fructe rosii, decat fructe negre. Gust cu aciditate buna, cu fructuozitate de fruct rosu si taninuri picante, condimentate pe final.

Cabernet Sauvignon 2012
Nas cu arome de fructe negre (coacaze, prune uscate, afine) si cu o mult mai buna integrare a aromelor colaterale provenite din maturarea in barrique-uri, ce se traduc in tente dulcege, vanilate. Gustul e de aceasta data pe masura nasului – corp plin, structura rigida, aciditate si taninuri de Cabernet Sauvignon tanar, greu de tinut in frau, ce se sting intr-un final condimentat, spicy. Mi-a placut si cred ca dupa o perioada de linistire la sticla se va prezenta si mai bine.

Un inceput promitator pentru vinuri obtinute din primul, respectiv al doilea an de recolta. Probabil in urmatoarea perioada (2-3 ani) Crama Ratesti se va axa pe vinuri cu prospetime si vor acorda o mai mare atentie perioadei de maturare si naturii barrique-urilor folosite pentru vinurile rosii. Nu in ultimul rand atu-ul aciditatii naturale si climatul ceva mai racoros ar trebui exploatate in favoarea producerii si a unor vinuri spumante.

Ma bucura faptul ca a mai aparut inca un producator de vinuri in Satu-Mare. De aceasta data e vorba de unul care are intentii foarte serioase de a-si impune pe viitor vinurile intr-un sistem de distributie la nivel national. Desigur, acum sunt la inceput si vor mai trece cativa ani pana cand vor intelege cat de cat “terroir-ul”, pana cand viile vor ajunge la maturitate si pana cand cele 200 de ha vor intra pe rod si vor putea produce intr-un an bun aproape 1.000.000 de litri de vin. Dar, dupa cum am remarcat si cu ocazia excursiei intreprinse in toamna lui 2012 in mai multe areale viticole parcurgand Drumul Vinului Satmarean, judetul Satu-Mare detine un potential vitivinicol care nu ar trebui lasat ne-exploatat.

In alta ordinei de idei nu pot sa nu remarc bafta de care s-au bucurat cei de la Crama Ratesti dupa participarea la Salonul RovinHud de la Timisoara: in prima luna de la aparitie, vinurile lor au fost degustate de Jancis Robinson, notele de degustare fiind publicate atat pe site-ul jancisrobinson.com cat si in Financial Times. Asta in conditiile in care in tara sunt cvasi-necunoscuti.

Domaine Ceptura Blanc 2013 Davino

0
0

Nu stiu cum e prin alte parti ale tarii, dar cel putin in Campia de Vest s-a instalat deja primavara. Bine, mai trebuie sa-i facem niste update-uri cu ghiocei, sa-i punem service-pack-ul echinoctiului de la sfarsitul lui martie, dar in principiu asta e. Cred ca am cam terminat cu iarna. Asa ca nu imi ramane altceva mai bun de facut decat sa pun niste pastravi intr-o folie de aluminiu, sa-i garnisesc cu lamaie, rozmarin, piper rosu si usturoi si sa-i dau la cuptor vreo 25 de minute, in timp ce o sticla de Domaine Ceptura Blanc 2013 de la Davino / Unicom Production se raceste in frigider.

domaine-ceptura-blanc-2013-davino

Domaine Ceptura Blanc e un cupaj de Sauvignon Blanc, Feteasca Alba si Riesling Italian, despre care am aflat de pe noul site Davino ca “beneficiaza de doar 5% Sauvignon Blanc fermentat si maturat in lemn, restul fiind maturat in vase de inox timp de 8 luni.” Ca fapt divers, editiile anterioare, cum ar fi si cea din 2012, nu aveau in componenta vinuri care sa fi avut contact cu lemnul.

Culoare galben-verzuie. Nasul e marca inregistrata a Sauvignonului Blanc – agrise, iarba proaspat cosita, putin soc, note minerale (ceva sarat), ceva pipi (nu neaparat “du chat”), plus niste arome de fructe coapte nu foarte evidente. Gust cu aciditate buna (citric – amaruie), usor intepatoare, cu corp plin (suntem totusi in Dealu Mare), cu mineralitate (ceva calcaros, putin sarat). Post-gustul e placut, de durata medie, cu un twist fin, amarui. Ar mai rezista el cativa ani, dar timpul nu are rabdare. Mai ales cand pastravii inoata in el ca-n apa unui izvor de munte. Apropo, aduna cineva vinurile astea pentru o verticala?

De cumparat, Domaine Ceptura Blanc 2013 Davino se gaseste pe vindor.ro la 72 de lei.

Sauvignon Blanc Edition Limitee 2013 Davino

0
0

De fiecare data cand am in fata eticheta acestui Sauvignon Blanc Edition Limitee de la Davino imi aduc aminte de piesa Eye in the Sky a celor de la The Alan Parsons Project si refrenul imi suna deja in urechi: “I am the eye in the sky / Looking at you / I can read your mind / I am the maker of rules / Dealing with fools / I can cheat you blind”. Daca acesta e un mesaj al Divinitatii sau dimpotriva face trimitere la Grupul Bilderberg / Masoni / Noua Ordine Mondiala / The Big Brother Conspiracy / 1984 etc. va las pe voi sa decideti si sa dezbateti. Intre timp eu imi torn un pahar din acest Sauvignon Blanc pentru ca altfel chiar nu stiu cum as putea trece peste inca o zi de primavara, cu peste 20 de grade si cer senin. Ba stiu, dau o tura cu bicicleta…

sauvignon-blanc-edition-limitee-2013-davino

Sauvignon Blanc Edition Limitee 2013 e un Sauvignon Blanc mai “verde” decat etitia anterioara, din 2012 care mi s-a parut mai “galben”. Adica, aromele vizeaza mai degraba spectrul vegetal cu trimiteri spre fruct ce tocmai da in parga. Gustativ remarc faptul ca e un “alb de Dealu Mare”, cu structura si intensitate, are si ceva mineralitate si e usor intepator (aciditatea e ceva mai arcuita), ca asa e la Sauvignon Blanc. Senzatia citric-vegetala placuta, ramane destul de mult in post-gust.

Costa in jur de 80 de lei. Stiu, o sa ziceti ca e scump. Nu prea pot sa va contrazic.

Verticala 2008-2013 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor

0
0

Degustarile verticale ale vinurilor premium romanesti se intampla destul de rar. Cand vine vorba de vinurile de la Crama Oprisor numarul de astfel de evenimente desfasurate pana acum pot fi numarate pe degetele de la o mana. Astfel ca atunci cand un prieten te invita la o degustare verticala de 6 ani (2008 – 2013) de Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie de la Crama Oprisor nu ai cum sa refuzi.

Nu stiu daca ati remarcat, dar pana acum singurele degustari verticale organizate si sustinute de crame au fost Prince Matei de la Vinarte, Sauvginon Blanc si Cabernet Sauvignon de la Stirbey, Cuvee Amaury si Cuvee Charlotte de la SERVE si Domaine Ceptura Rouge de la Davino. In rest, degustarile verticale cu vinuri romanesti au fost organizate de catre iubitorii sau colectionarii de vinuri. Cea de fata nu face exceptie.

Asadar… marti seara, un grup cvasi-secret de wine enthusiasts & wine lovers s-a reunit la Enoteca Millesime din Oradea, in vederea participarii la degustarea eveniment – o verticala 6 ani de Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie de la Crama Oprisor.

La momentul lansarii lor pe piata am incercat diferiti ani ai acestui vin: 2010, 2011, iar in vara acestui an am deschis o sticla de 2009. De fiecare data, vinul a demonstrat ca are potential de evolutie la sticla si ca merita tinut inca niste ani pana va ajunge la forma maxima. Ca si stil e un Cabernet Sauvignon realizat in stilul Lumii Noi, care se deschide destul de repede in note de fructe coapte (sau supra-coapte), cu taninuri dulcege, finis picant, alcool destul de sus (peste 14%). Ar mai fi de spus ca prima editie a acestui vin a aparut in 2007, vinul fiind realizat de Liviu Grigorica prin asamblarea mai multor probe de Cabernet Sauvignon, maturate in diferite barrique-uri, diferite perioade de timp. Parcela de pe care provin strugurii pentru acest vin a fost plantata in 2001.

cabernet-sauvignon-sherpium-2009-crama-oprisor

In deschidere a fost servit un vin alb, un Cabernet Sauvignon Sherpium 2009 – primul Cabernet Sauvignon vinificat in alb la Crama Oprisor. A fost la momentul lansarii lui o editie limitata – imbuteliat intr-o sticla cu forma stranie, ce aducea cu cea a unei lampe cu petrol. O gaselnita de marketing care nu cred ca a prins foarte bine, dar la momentul lansarii am apucat sa-l gust si sa scriu de bine despre el. Nu credeam ca aveam sa-l revad si sa-l degust 6 ani mai tarziu. Desigur, vinul a evoluat, buchetul dezvaluind note de miere, ceara, zahar ars. Gustul e plin, matasos, placut, “smooth”, cu o fructuozitate placuta in partea de mijloc (are inca aciditate), finalul fiind unul fin, delicat, mediu ca durata.

cabernet-sauvignon-eticheta-rosie-2008-2013-crama-oprisor

Degustarea a continuat cu servirea in ordine invers cronologica (de la cel mai tanar 2013 – la cel mai batran 2008) a verticalei de Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie. Toate vinurile au fost deschise cu doua ore inainte de a fi servite, fara sa a fi transvazate in decantor.

2013 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
25200 sticle, AbV: 14.5%, Z: 3.92 g/l, AcT: 5.45
Note de violete, lemn frumos integrat, fructe rosii, se simte ca e un vin proaspat; gust cu aciditate buna, taninuri foarte bine integrate, corp mediu; finish mediu ca lungime.
* un vin destul de generic, e cat se poate de abordabil inca de pe acum, mult mai abordabil decat s-au prezentat editiile anterioare la momentul lansarii.

2012 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
14372 sticle, AbV: 14.5%, Z: 3.65 g/l, AcT: 5.40
Nas concentrat, fruct negru, visina putreda, lemn, ciocolata neagra, cacao, vagi note iodate; gust corp mediu, aciditate buna, taninuri dulcege, post-gust placut, lung.
* un vin bun, dar care se pare ca evolueaza un pic prea devreme, prea repede.

2011 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
15256 sticle, AbV: 14.5%, Z: 3.90 g/l, AcT: 5.20
Nas compact, concentrat de fruct negru copt (coacaze negre si afine), lemn prajit, ciocolata neagra cu cacao; gust cu corp plin, extractiv, aciditate si taninuri in forta, insa in acelasti timp catifelat, rotund, multistratificat; post-gust lung.
* asa trebuie sa arate un Cabernet Sauvignon!

2010 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
9998 sticle,  AbV: 14.0%, Z: 3.95 g/l, AcT: 5.10
Nas compartiv ca spectru aromatic cu cel din 2011, la care se adauga note de visine si dulceata de capsuni, varii condimente; gustul are un corp mediu (ceva mai subtire decat 2011), aciditate buna, taninuri prezente; post-gust mediu.
* se tine inca destul de bine, vinul cu cel mai complex nas din intreaga seara.

2009 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
9997 sticle,  AbV: 13.5%, Z: 3.25 g/l, AcT: 5.30
Nas cu arome de fructe negre coapte, note dulcege de barrique, prezentand de altfel si semne de evolutie; gust cu corp mediu, cu aciditate prezenta, cu taninuri vii, insa aflat pe o usoara panta descendenta.
* s-a prezentat intr-o forma mult mai evoluata decat sticla pe care am incercat-o eu in vara.

2008 Cabernet Sauvignon Eticheta Rosie, Crama Oprisor
5496 sticle,  AbV: 13.5%, Z: 3.30 g/l, AcT: 5.05
Nas concentrat, fructe negre, fructe rosii, cacao si ciocolta din plin, condimente iuti; gust cu corp plin, amplu, impetuos, aciditate si taninuri cat se poate de “alive and kicking”, picanterii pe final si un post-gust cu o remanenta considerabila. Wow!
* cel mai bun vin al serii, un Cabernet Sauvignon de referinta.

Daca ar fi sa fac o ordonare in functie de preferintele proprii aceastea ar arata in felul urmator: 2008, 2011, 2010, 2012, 2009, 2013. E greu de crezut ca veti mai gasi pe undeva 2008, dar cred ca sunt sanse sa mai dati peste un 2011 sau un 2010. Din pacate 2007 cred ca a disparut complet, nu stiu daca se mai gaseste pe undeva.

Nu pot sa nu remarc evolutia numarului de sticle, de la 5496 in 2008 la 25200 in 2013. De aproape 5 ori mai mult. Inteleg ca e un vin pe care piata il cere si il consuma, insa acest lucru nu ar trebui sa fie facut in detrimentul calitatii.

degustare-verticala-cabernet-sauvignon-eticheta-rosie-2008-2013-crama-oprisor

In incheiere, pentru a avea si un Cabernet Sauvignon din 2007 a fost servit un Soare de la Vinarte, care asa cum ma asteptam a facut nota discordanta cu ceea ce tocmai degustasem. Mult mai putin expresiv, inchis, auster, destul de agresiv in gust – aciditatea mult iesita in fata. Cu siguranta ar fi avut nevoie de o cu totul alta forma de servire – aerisire in decantor sau eventual sa fi deschis sticla cu o zi inainte. E cu totul alt stil de vinificare.

Instagram Photo

Serban, stiu ca ai sa citesti aceste randuri, asa ca tin sa-ti multumesc public pentru organizarea acestei degustari! Bravo!

Degustare comparativa de Negru de Dragasani

0
0

In marea de plantatii cu Merlot si Cabernet Sauvignon de la noi din tara, au inceput in ultimii 5 ani sa apara si mici insule cu un nou soi romanesc: Negru de Dragasani. Spun nou, pentru ca Negru de Dragasani nu e un soi prefiloxeric asa cum e mult mai cunoscuta Feteasca Neagra, ci un soi creat in 1993 la statiunea de cercetare din Dragasani de catre doi cercetari: Mircea Marculescu si Mircea Vladasel. Soiul Negru de Dragasani a devenit cunoscut datorita ambitiei lui Oliver Bauer, enologul cramei Agricola Stribey, care a i-acordat suficient credit (asa cum a facut si alte soiuri traditionale podgoriei Dragasani) si a mizat pe potentialul soiului de a produce vinuri de calitate. Dupa ce ani de-a randul soiul a ramas plantat aproape exclusiv in podgoria Dragasani, la inceputul anilor 2000 el ajunge si in plantatia de la Starmina (jud. Mehedinti) a celor de la Vinarte, urmand ca 10 ani mai tarziu sa fie plantat si in Dealu Mare de catre Vitis Metamorfosis si in Banat de catre Cramele Recas. Anul trecut (2015) a marcat aparitia pe piata a mai multor vinuri obtinute din Negru de Dragasani, asa ca impreuna cu un grup de prieteni am hotarat sa organizam o degustare comparativa a acestora…

Inainte de a va prezenta vinurile degustate as dori sa aduc in discutie un aspect de factura recenta. In 1993 cand cei doi cercetatori de la Statiunea de cercetare si dezvoltare viti-vinicola Dragasani au omologat soiul, acestia au declarat ca au realizat o incrucisare intre soiurile Negru Vartos si Saperavi. Aceleasi soiuri folosite si pentru Novac, soi omologat in 1987. Dar iata ca in 2012, o data cu aparitia cartii Wine Grapes scrisa de un colectiv coordonat de Jancis Robinson, Julia Harding si José Vouillamoz este avansata urmatoarea ipoteza:

However, Saperavi’s DNA profile is not consistent with this parentage. In a recent genetic study (Bodea et al. 2009), Negru de Drăgăşani appeared to be closely related to Negru Vîrtos, Novac and Bătută Neagră, an old and non-cultivated Romanian variety that could be Negru de Drăgăşani’s other parent, but recent results from the viticulture research centre in Drăgăşani suggest instead that the other parent could be Babeasca Neagra (Ciprian Neascu, personal communication).

Asadar Negru de Dragasani e inrudit cu Negru Vartos, Novac si Batuta Neagra ba chiar si cu Babeasca Neagra (care ar putea fi unul din parinti soiului, daca e sa dam crezare vorbelor lui Ciprian Neascu). Autorii Wine Grapes citeaza un studiu genetic efectuat in 2009 de cercetatoarea Monica Bodea de la USAMV Cluj-Napoca intitulat Use of Random Amplified Polymorphic DNA (RAPD) to Study Genetic Diversity among Romanian Local Vine (Vitis vinifera L.) Cultivars. N-ar fi rau sa va aruncati o privire peste el poate mai descoperiti niste lucruri interesante. Acest studiu alaturi de mentiunile facute in Wine Grapes dau nastere unor intrebari la care sper ca se vor gasi raspunsurile in urmatorii ani.

In alta ordine de idei, suprafata totala plantata cu Negru de Dragasani in Romania e de doar 17,91 ha. Daca sunt mai multe de atatea, atunci probabil e vorba de parcele in care exista un amestec de mai multe soiuri nobile. Din cate am reusit sa aflu, in Dragasani soiul este cultivat / vinificat de urmatoarele crame: Agricola Stirbey, Avincis, Casa Isarescu, Negrini, Domeniile Mennini precum si de SCDVV Dragasani. In afara arealului de origine este cultivat si vinificat de Vinarte (Mehedinti), Vitis Metamorfosis (Dealu Mare) si Cramele Recas (Recas). Daca cineva poate sa ofere date mai precise cu cate ha are plantate (exploateaza) fiecare crama e binevenit sa lase un comentariu.

Vinurile inscrise in degustare au fost urmatoarele:

Negru de Dragasani Rose 2013, Crama Bauer
Negru de Dragasani Castel Starmina 2014, Vinarte
Negru de Dragasani Castel Starmina 2013, Vinarte
Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013, Agricola Stirbey
Negru de Dragasani Via Marchizului 2013, Vitis Metamorfosis
Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012, Avincis
Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011, Agricola Stirbey

degustare-negru-de-dragasani

Negru de Dragasani Rose 2013, Crama Bauer
Culoare rose somon. Nas retinut cu note de autoliza ce dau senzatia ca in pahar e un vin spumant si nu un rose. Gust proaspat, cu aciditate citric-amaruie, de zici ca tocmai ai muscat dintr-un grape-fruit. Senzatia de prospetime e amplificata si de un usor rest de dioxid de carbon, ce n-a disparut in cei mai bine doi ani de zile de cand a fost realizat vinul. E un rose fain, ce nu debordeaza de zmeura, capsuni si fragute ca toate celelalte si care se prezinta foarte fresh chiar si la mai bine de doi ani de la realizare. 42 de lei pe vindor.ro.

Negru de Dragasani Castel Starmina 2014, Vinarte
Maturat 6 luni in barrique-uri frantuzesti. Nas proaspat de fructe rosii (cirese negre, visine amare) si ceva condimente (scortisoara). Gust cu aciditate fructata, proaspata, juicy  si taninuri savuroase. Post-gust mediu. Luat din Kaufland la 17 lei.

Negru de Dragasani Castel Starmina 2013, Vinarte
Dop cu urme de inundare partiala. Vinul prezenta semne de oxidare atat olfactiv cat si gustativ. Luat din Carrefour la 19 lei.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013, Agricola Stribey
Vinificat doar in vase de inox. Nas usor inchis initial se deschide in note de fruct rosu proaspat. Gustativ e probabil cel mai “fruit-driven” vin de la Stirbey, senzatia fiind aceea de cirese negre proaspat stoarse. Un vin tanar, cu aciditate buna, cu fruct dulce in mijloc, taninuri marunte si un final usor condimentat. 54 de lei pe vinescu.ro.

Negru de Dragasani Via Marchizului 2013, Vitis Metamorfosis
Un single-vineyard, de pe o parcela de 1 ha, cultivata ecologic, din via denumita sugestiv Via Marchizului, (localizata in plaiul viticol Fintesti, centrul viticol Breaza, podgoria Dealu Mare). Maturat in budane mari de stejar + ceva barrique, in total o perioada de 8 luni. Primele note sunt cele colaterale de maturare in lemn (cacao), insa cu timpul aromele de fruct negru copt iau prim-planul. Gust cu fruct, cu aciditate, cu structura buna, corp mediu, cu taninuri juicy si un final usor picant. Un vin foarte bine echilibrat atat din punct de vedere olfactiv (se simt atat fructele cat si notele colaterale) cat si gustativ (chiar daca vita-de-vie e tanara, vinul are o structura buna si nu dominat de lemn). 52 de lei pe vitismetamorfosis.com.

Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012, Avincis
Vinul este un asamblaj între o sarja maturata în butoaie de stejar timp de 14 luni (30%) si o alta vinificata in inox (70%). Nas cu note intense de ciocolata, cacao, fum, fruct negru (porumbele, afine, cirese negre) supra-copt. Gust plin, amplu, catifelat, corp cu structura solida, densa, cu taninuri bine infipte, uscate, final cald, spicy. Un vin care apasa serios pe papile si care nu isi arata deloc cele 15% vol. alcool, desi mi se pare ca e genul acela care poate sa devina obositor. Mie mi-a placut, e un vin de iarna, de baut duminica dupa-amiaza. 60 de lei la Enoteca Millesime.

Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011, Agricola Stirbey
Maturat timp de un an in butoaie de stejar, de 300 de litri. Aerisit in decantor pentru mai bine de 2 ore. Nas serios, de vin sobru, in care sesizesi fructul negru, urmat de note de espresso. Gustul are o constructie foarte interesanta, eleganta, ce pastreaza o proportie “de aur” intre fruct, aciditate, taninuri, corp si vol. alcool (14.5%). E opusul celui de la Avincis, care avea o atitudine mult mai show-off. Cred ca ceea am degustat e doar un fractiune din ceea ce poate oferi vinul peste cativa ani. De urmarit. 65 de lei pe vindor.ro.

O parte din informatiile referitoare la modul de realizare a unor vinuri le-am preluat din articolul Negru de Dragasani, the new black, de pe blogul Monei Arsulescu. Ar fi fost bine sa le pot prelua de pe site-urile producatorilor, daca acestia le-ar fi si furnizat.

Pe langa notele de degustare cred ca sunt necesare si cateva adnotari.

Rose-ul de la Crama Bauer e un altfel de rose. Altfel si fata de rose-ul Prince Stirbey. Apropo, tocmai s-a lansat varianta 2014 (da, ati citit bine 2014!). Asta in conditiile in care in aceasta perioada sunt lansate vinurile albe si rose din 2015. Deocamdata e singurul rose 100% din Negru de Dragasani. Sper ca vor mai fi si altele, de alte crame, in curand.

Negru de Dragasani din gama Castel Starmina 2014 de la Vinarte a fost de departe best-buy-ul acestei degustari. Nu pot decat sa va recomand sa-l cumparati cu baxul, sa dispara cat mai repede de pe rafturile marilor magazine unde e condamnat la o moarte sigura. Si nu pentru ca nu ar fi bun, sau ieftin ci pentru ca cel mai probabil lumea nu stie de el. Am mai scris in trecut pe blog si despre variantele din anii 2007 si 2009.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013 de la Agricola Stribey e varianta curata si sincera a Negrului de Dragasani care nu s-a intalnit sub nici o forma cu lemnul. E maximul de tipicitate pe care cred ca il poate oferi soiul. Din cate stiu, e primul vin rosu de la Agricola Stirbey care nu e maturat in lemn. A aparut probabil pentru a acoperi “golul” lasat in piata dupa dezastrul grindinei din vara lui 2014.

Negru de Dragasani Via Marchizului 2013 de la Vitis Metamorfosis e primul Negru de Dragasani vinificat in Dealu Mare. Premizele sunt bune iar directia e interesanta (maturarea in budane finizeaza in o cu totul alta maniera vinul decat o face maturarea in barrique-urile de stejar). Aboradea “italienilor” a fost una dintre cele mai echilibrate.

Mult asteptatul Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012 de la Avincis e cu totul altfel decat mi l-as fi imaginat. Va spun sincer ca nu ma asteptam la un vin cu asemenea densitate si corp atat din partea lui Ghislain Moritz, un enolog francez crescut in Burgundia. E cel mai new-world Negru de Dragasani existent la noi pe piata, si nu spun ca un semn de repros, ci mai degraba ca o supriza.

The good-old Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011 de la Agricola Stirbey a fost cel mai elegant vin al degustarii. Trebuia sa fie secondat de alte doua exemplare, din 2010 si 2009, care insa nu au mai ajuns la destinatie, coletul trimis de la crama fiind pierdut undeva pe traseu de catre curier. Mai incercam, poate data viitoare.

Toate vinurile au avut in comun aroma de cirese negre, aceasta fiind pe cale de consecinta tipicitatea soiului. Am incercat alaturi de colegii mei de degustare sa stabilim un preferat al serii, insa din pacate (sau din fericire) nu am putut ajunge la un consens si nici macar la o majoritate. Ceea ce ma bucura, pentru ca demonstreaza ca fiecare din directiile abordate de cei 4 vinificatori de nationalitati diferite (romana – Iustin Urucu / Vinarte, italiana – Fiorenzo Rista / Vitis Metamorfosis, franceza – Ghislain Moritz / Avincis si germana – Oliver Bauer / Crama Bauer / Agricola Stirbey) are consumatorii ei si in consecinta si o anumita cota de piata.


Verticala Negru de Dragasani Prince Stirbey 2009-2013

0
0

Dupa degustarea comparativa de Negru de Dragasani de la inceputul anului, in cadrul careia am vazut cum Iustin Urucu, Oliver Bauer, Ghislain Moritz si Fiorenzo Rista au declinat in diferite stiluri de vinificare acest soi de strugure, mi-am dorit sa vad care este potentialul de maturare, pastrare si evolutie in timp a vinurilor produse din Negru de Dragasani. Si cum altfel daca nu organizand o degustare verticala. N-am avut cum sa dau de 2004, 2006 si nici de 2008, dar intr-un final tot am reusit sa pun la cap 5 ani consecutivi de Negru de Dragasani de la Stirbey: din 2009 pana in 2013.

Primul “vintage” al etichetei Negru de Dragasani Prince Stirbey a fost anul 2004, fiind la vremea aceea primul si singurul Negru de Dragasani “premium”. Via de Negru de Dragani din plantatia celor de la Stirbey are 14 ani, fiind plantata in 2002 si ocupa o suprafata de aprox 1.5 ha. In mod uzual Negru de Dragasani Prince Stirbey este un vin maturat în butoaie de stejar de 300 de litri pentru cel putin un an – de regula 14 luni. O data cu recolta lui 2013 a aparut o noua abordare a vinificarii (mai proaspata, fara maturare in butoaie mici de stejar). Astfel, varianta consacrata, cu maturare in barrique va purta incepand cu recolta 2011, titulatura “Rezerva“, iar varianta noua se va numi simplu Negru de Dragasani Prince Stirbey.

Vinurile au fost aerisite in decantor pentru mai bine de 2 ore, fiind servite simultan (sub forma unui “flight tasting”), pentru a putea fi evaluate comparativ.

verticala-negru-de-dragasani-prince-stirbey-2009-2013

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2009, 14.8% – 3800 sticle

Un an foarte cald, cu seceta relativ severa in timpul verii, dar totusi cu ploi la momentul potrivit, urmata de o toamna moderata, ce a condus la o coacere foarte buna a strugurilor. Nas cu note ceva mai intense de lemn ars, cafea, fructe rosii coapte si supra-coapte. Gust cu corp plin, catifelat, rotund, jammy, aciditate usor sub-medie si alcool destul de ridicat.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2010, 13.5% – 10400 sticle

Un an mai ploios, mai racoros, considerat de catre Oliver Bauer cel mai bun an de recolta de pana acum. Datorita ploilor a fost un an cu foarte multa munca, pentru a feri via de boli (mana si putregai). Un an cu un cules foarte tarziu, cu 3-4 saptamani dupa perioada normala de culegere (mijlocul lui septembrie), cu acumulare treptata si moderata de zaharuri si cu un nivel al aciditatii foarte bun. Nas complex, cu note florale, fruct proaspat (arome de fructe rosii proaspete), completate de atingeri fine de condiment. Gust cu aciditate buna, taninuri delicate, corp mediu, per ansamblu un vin armonios, elegant.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2011 Rezerva, 14.5% – 10400 sticle

Un an normal, ceva mai cald (insa fara seceta), similar cu 2008. Nas cu note de cafea si cacao dublate de arome de fructe rosii coapte, gustul echilibrat, cu corp mediu spre plin e sustinut de o aciditate buna si de taninuri usor slefuite.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2012 Rezerva, 15.5% – 5900 sticle

2012 a fost un foarte cald, in care perioada de seceta s-a prelungit si in cursul toamnei. Un an cu acumulari foarte ridicate si rapide de zaharuri si cu scaderi bruste de aciditate. Nas cu fruct copt si cu o influenta a lemnnului inca destul de prezenta. Gust cu aciditate buna, taninuri masculine si alcool ridicat. E un vin aflat inca in faza de armonizare a elementelor, fiind cea mai recenta “Rezerva” aparuta pe piata.

Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013, 14.5%

2013 a fost un foarte bun in opinia lui Oliver Bauer, similar cu 2010, dar nu cu atat de multe precipitatii si cu o perioada de recoltare mai scurta. Strugurii culesi au avut un echilibru foarte bun intre nivelul de zaharuri si aciditate. Nasul reductiv initial, se deschide trepat in arome de fructe rosii. Gust cu aciditate buna, taninuri marunte, over-all echilibrat, gustos, juicy.

2009 a fost de departe preferatul majoritatii, poate pentru ca inca ne plac mai mult vinurile cu corp si forta. Urmatorul in lista preferintelor a fost 2010, pentru complexitatea aromatica si eleganta in gust, podiumul fiind intregit de 2011 pentru echilibru gustativ si diversitatea aromatica.

Dupa cum am mai spus si cu alte ocazii, degustarile verticale de vinuri romanesti sunt degustari eveniment, pentru ca e destul de greu sa gasesti vinurile din anii mai vechi. Daca nu faci personal un efort sa le cumperi si sa le pastezi, cu greu mai dai pe undeva de vreo sticla de la inceputul anilor 2000. Majoritatea producatorilor nu sunt interesati sa tina o rezerva de cateva zeci-sute de sticle din fiecare an in care e produsa o eticheta, iar magazinele specialitate nu au de cele mai multe ori posibilitatea de a face stocuri. Din fericire, cei de la Stirbey au disponibile atat in crama cat si pe site-ul propriu anumite vinuri din anii trecuti (in categoria vinoteca sau vinuri de colectie) asa ca cel putin pentru a alinia o verticala de Negru de Dragasani lucrurile au mers relativ usor. De asemenea o mana de ajutor a venit si din partea celor de la vindor.ro.

Degustare verticala Davino Revelatio 2012-2016 & Davino Rezerva Alb 2011-2013

0
0

Cred ca nici o alta degustare de vinuri nu poate fi mai greu de pus in scena, oferindu-ti in acelasi timp si satisfactii pe masura, ca o degustare verticala. Indiferent despre ce vinuri ar fi vorba. Dar mai ales cand vine vorba de vinuri romanesti, pe care mai nimeni nu se prea oboseste sa le colectioneze si care se vand (si cel mai probabil se si beau) cu mult inainte ca ele sa-si fi atins adevaratul potential. Din aceasta categorie fac parte si vinurile albe din gamele high-end ale Davino: Domaine Ceptura Blanc, Revelatio si Rezerva Alb. Pentru ca de mai multa vreme imi doream sa vad care e potentialul de maturare al acestor vinuri, am reusit sa pun cap la cap o verticala de 5 ani (2012-2016) de Revelatio precum si o mini-verticala de 3 ani (2011-2013) de Rezerva Alb.

 Davino Revelatio 2012-2016 & Davino Rezerva Alb 2011-2013

Revelatio este in termeni de pozitionare a vinurilor in gamele comericale Davino, corespondentul alb al mult mai cunoscutului vin rosu Flamboyant. Se produc in jur de 12.000 de sticle anual. E un asamblaj de Sauvignon Blanc (85%) si Feteasca Alba (15%), proportiile exacte variind cu cateva procente de la un an la altul. In ceea ce priveste originea strugurilor si vinificarea pana in 2013 s-a mers pe urmatoarea abordare: “Strugurii de Sauvignon Blanc provin din cele mai valoroase parcele din plaiul “Valea Gardului”, fiind selecționați în proporție de 60-70% din plantații cu vârsta de 27-31 de ani, iar 40-30% din colecția de vie tânără de 6-7 ani plantată cu 3 din cele mai valoroase clone de origine franceză.  Tehnologia de vinificație de tip reductiv, prin care s-a urmărit păstrarea aromelor primare varietale, a fost completată cu tehnici tradiționale de maturare pe depozit fin de drojdie (“battonage”), în scopul completării profilului aromatic cu arome secundare elaborate. Un procent [de 7% pentru 2012 si 25% pentru 2013 – n.r.] din Sauvignon Blanc a fost parțial fermentat și maturat intre 3 si 6 luni pe depozit fin de drojdii, în barrique de stejar românesc, cu tratament de doagă fiartă.”

Incepand cu 2014 abordarea a fost schimbata. Astfel, “strugurii de Sauvignon Blanc provin din cele mai valoroase parcele din plaiul “Valea Gardului” selecționați în proporție de 75% [din 2015 in proportie de 100% – n.r.] din colecția de vie tânără de 7-9 ani plantată cu 3 din cele mai valoroase clone de origine franceză.” In ceea ce priveste vinificatia, a crescut perioada de maceratie peliculara: de la 5-6 ore la 6-9 ore, s-a renuntat la barrique-uri, optandu-se pentru budane: un procent de 30-40% din Sauvignon Blanc este parțial fermentat și maturat în vase mari de lemn (de 1000 l), urmat de maturare pe depozit fin de drojdii, 5-6 luni.

Motivarea acestei schimbari oferita de Dan Balaban, proprietarul cramei este urmatoarea: “Am renuntat la reductivitatea accentuata, fiind mai „deschisi”, mai ingaduitori cu oxigenul din punct de vedere al vinificatiei, pastrarii si imbutelierii chiar. Aste confera vinurilor mai multa „baubilitate”, fiind mai deschise si mai prietenoase inca de la punerea lor pe piata. Un alt lucru pe care il obtinem din acest punct de vedere este eliminarea unui „soc” care aparea la momentul la care vinul incepea sa intalneasca un pic oxigenul, ceva de care noi nu eram foarte multumiti.”

 Davino Revelatio 2012-2016

Vinurile au fost servite intr-un flight comparativ, dar am ales sa le prezint in ordine cronologica (si nu invers cronologica cum se intampla de obicei la degustarile verticale) pentru a vedea evolutia schimbarilor din procesul vinificare si cum au influentat acestea aromele si exprimarea vinurilor.

2012Sauvignon Blanc 85%, Fetească Albă 15%; Ac: 6.1 g/l; Z: 2.89 g/l; Vol. alc.: 13,9 %.

Probabil 2012 va rămâne, după primele aparențe, un an controversat prin calitatea vinurilor obținute, în antiteză cu fenomenele meteo extreme. Gerurile abrupte și prelungite din cursul iernii, vremea rece și umedă din timpul înfloritului precum și seceta prelungită până spre sfârșitul toamnei, sunt câteva din vicisitudinile anului care și-au pus amprenta prin diminuarea semnificativă a cantitații. Totuși, concentrația aromelor dată de condițiile lipsite de precipitații rămâne remarcabilă pentru un an cu o maturare foarte precoce.

  • Atat culoarea cat si nasul prezentau usoare de note de oxidare. Caracterul flinty & mineral de Sauvignon Blanc de pe Valea Loarei e cel care domina olfactiv. Gustativ vinul e plin, carnos, rotund, cald dar simti ca nu mai are energia si viata de acum 2 ani.

 

2013Sauvignon Blanc 88%, Fetească Albă 12%; Ac: 5.3 g/l; Z: 0.53 g/l; Vol. alc.: 13,6 %.

2013 va rămane probabil în istoria agriculturii românești un an al producțiilor record. Condițiile generale ale anului s-au încadrat în limitele unuia normal, fără geruri excesive, echilibrat în precipitații, fără temperaturi exagerate în timpul verii. Un an relativ ușor din punctul de vedere al presiunii bolilor, cu ceva probleme date de ploile din perioada de pârgă. Toamna lungă și frumoasă, cu temperaturi de peste 20 grade chiar și la inceputul lunii noiembrie a avantajat însă maturarea de bună calitate.

  • Aromele primare de fruct ce aminteau candva de flori de soc si agrise coapte sunt istorie. Acum, olfactiv vinul aduce acum in prim plan note minerale si impresii lemnoase. Gustativ are un corp plin, aciditatea e la un nivel cat se poate de agreabil, iar post-gustul e unul intens. Dupa cum spuneam si acum 2 ani, vinul nu e o revelatie, insa vinul are putea avea o evolutie la sticla care i-ar prinde foarte bine.

 

2014Sauvignon Blanc 86%, Fetească Albă 14%; Ac: 5.76 g/l; Z: 1.47 g/l; Vol. alc.: 13,5 %.

2014 a debutat prin condiții nu tocmai prielnice. Temperaturi anormal de mari de +15°C în luna ianuarie și o primăvara rece și ploioasă au dus la o pornire în vegetație mai putin convingătoare. Cu toate că datorită acestor condiții a existat o presiune de boli specifice viței de vie, toamna lungă și călduroasă a făcut totuși ca vegetația să recupereze. Strugurii din anul 2014 au ajuns la o maturitate echilibrată și la o calitate înaltă. Culesul s-a intins pe tradiționalele două luni de campanie. Chiar dacă anul 2014 a fost unul blamat de către producătorii de vin, noi contrazicem această teorie și recomandăm puternic ca vinurile roșii din acest an să fie urmărite. Mai mult, calitatea strugurilor ne-a permis ca începând cu acest an de recoltă să adoptăm o nouă direcție în vinificarea sortimentelor albe care, în opinia noastră, pune in valoare terroir-ul Cepturei.

  • Aromele de fruct galben copt domina olfactiv, completate de note minerale. Corpul plin si dens e dublat de o aciditate pe masura, rezultatul gustativ fiind un vin multi-stratificat urmat de un post-gust intens si usor astringent. A fost pentru mine cea mai interesanta varianta de Revelatio, in care densitatea gustativa data de strugurii proveniti din vita-de-vie batrana a fost dublata de prospetimea si intensitatea aromatica a strugurilor din vita-de-vie tanara, spectacolul fiind pus intr-o scena mult mai generoasa data maturarea in vase mari de lemn. Se vede intr-adevar o rupere in stilul de vinificare, lemnul jucand aici un rol secundar, de sustinere si de conturare a caracterului personajelor principale – aromele primare ale strugurilor.

 

2015Sauvignon Blanc 85%, Fetească Albă 15%; Ac: 5.86 g/l; Z: 1.63 g/l; Vol. alc.: 13,1 %.

La prima vedere, debutul lui 2015 aduce aminte de vitregia anului 2005 printr-o primăvară prelungită, rece și excesiv de umedă, în care capabilitatea de a ține sub control presiunea bolilor specifice a fost testată pe deplin. Mai mult, începutul de vară rece și umed, urmat apoi de o perioadă de caniculă și secetă a încetinit ritmul de dezvoltare al plantelor. 2015 a fost până la urmă salvat de o toamnă neașteptat de lungă și frumoasă, cu doar cateva episoade de ploaie, care a permis dezvoltarea compusilor aromatici și acumularea de zaharuri, favorizând o maturare de calitate a strugurilor.

  • Nasul se deschide cu arome de fructe citrice dublate de miresme de flori albe, dar si de vagi tonuri vegetal-minerale. In gust e echilibrat, elegant, facandu-se remarcat profilul armonios dat de corpul cu rotunjimi si sustinut de coloana vertebrala data de aciditate. Schimbarea de abordare din anul precedent (2014) se vede mult mai bine in acest an, vinul fiind mult mai bine inchegat si mai expresiv.

 

2016Sauvignon Blanc 87%, Fetească Albă 13%; Ac: 5.68 g/l; Z: 0.36 g/l; Vol. alc.: 13,5 %.

Anul 2016 a însemnat, din punct de vedere climatic, un balans către temperaturi mai putin extreme și cu un regim hidric destul de abundent, în special în prima parte a anului. În peisajul zonei, aceste aspecte s-au tradus prin echilibru și liniaritate în derularea tuturor fazelor de dezvoltare, fără blocaje fiziologice, cu o bună acumulare de arome, însoțită de păstrarea unei bune acidități, în special în ceea ce privește soiurile albe. 

  • Nasul finut, retinut initial, se deschide in note minerale  si impresii vegetale de rozmarin si cimbru salbatic. Aciditatea bine arcuita (chiar taioasa) aminteste de fructe citrice crude, ce abia dau in parga. Post-gust racoritor, persistent. A fost cel mai proaspat vin al seriei (si al serii) si asta s-a simtit in special gustativ. De asemenea faptul strugurii de Sauvignon Blanc provin doar din vita-de-vie relativ tanara (pana in 10 ani) aduce gustativ mai multa zveltete.

 

Davino Rezerva Alb 2011-2013

Rezerva Alb a fost gandit ca varful de lance al vinurilor albe Davino, produs doar in anumiti ani, in editii limitate de 3000 de sticle, fiind un asamblaj de Riesling Italian si Sauvignon Blanc, de pe plantatii cu un randament de 2500 kg / ha. “Cele două soiuri sunt vinificate separat în condițiile unui flux menajat, cu fermentare inițială în vase de inox la 13-15°C, apoi în barique-uri de stejar romanesc cu ardere lejeră și doage supuse unui tratament particular de “spălare” prin fierbere, în scopul epuizarii taninilor grosieri. Battonage și maturare pe depozit de drojdii fine timp de 6 luni în aceleași barique-uri folosite pentru perfectarea fermentației alcoolice.” Incepand cu 2016, Rezerva Alb nu se va mai produce.

Ceea ce am remarcat in cazul vinurilor Rezerva Alb e faptul ca variantele din 2013 si 2012 sunt vinuri aflate inca in stadiul de armonizare a elementelor. Din pacate am cazut in capcana pe care incercam sa o evit la inceput, aceea de a le consuma prea tinere. Fermentarea si maturarea in barrique-uri romanesti se simte din plin, vinurile fiind intense aromatic, pline, grele, chiar cu astringente in post-gust. Aciditatea e in parametrii normali, insa nu e un exponent al prospetimii si al fructuozitatii, ci mai degraba parte a unui ansamblu caruia incearca sa-i dea coloana vertebrala.

2013 – Riesling Italian si Sauvignon Blanc; Vol. alc.: 13,9 %.

2012 – Riesling Italian si Sauvignon Blanc;  Ac: 5.32 g/l; Z: 2.1 g/l; Vol. alc.: 13,8 %.

2011 – Riesling Italian si Sauvignon Blanc;  Ac: 5.9 g/l; Z: 2.84 g/l; Vol. alc.: 13,9 %.

Citat ca fiind un an de excepție, 2011 poate fi caracterizat un an al condițiilor climatice extreme, primul semestru purtând amprenta unor evoluții sub medie a temperaturilor normale cu un regim hidric care a favorizat o presiune semnificativă a bolilor specifice, în timp ce al doilea semestru s-a remarcat prin condiții de secetă prelungită cu efecte de deshidratare semnificative, dar cu o toamnă lungă ce a permis o maturare tehnologică de calitate, însă cu acumulări semnificative de zahăr.

  • A fost singurul vin din aceasta mini-serie de 3 ani, care dadea semne ca incepe sa-si gaseasca echilibrul cel putin la nivel gustativ. Perioada petrecuta in sticla reusise sa puna de acord compusii aromatici, extractivitatea, taninurile din lemn (flavonele si lactonele), aciditatea, nivelul destul de ridicat al alcoolului… Rezultatul? Un vin din care musti si pe care il mesteci, simtind parca cum se zdrobeste la fiecare imbucatura. Post-gust-ul lung si intens e completat de accente picante.